stomalux-pasta-de-dinti

Alegerea unei paste de dinţi pare un lucru facil, însă varietatea de produse ne pune adesea în dificultate. Pasta de dinţi cu fluor, cea pentru dinţi sensibili, pentru combatarea tartrului, pentru albire sau pentru sângerarea gingiilor sunt doar câteva dintre sortimentele pe care le vei găsi în comerţ. Să trecem în revistă câteva tipuri de pastă de dinţi şi beneficiile lor!

  1. Produsele cu efect antibacterian previn gingivita

Placa dentară este un depozit de resturi alimentare şi bacterii care se fixează pe dinţi. Zaharurile conţinute de aceasta se transformă în acizi care, în timp, afectează smalţul dinţilor şi duc la apariţia cariilor. De asemenea, irită gingiile, favorizând gingivita şi pierderea prematură a dinţilor.

Utilizarea unei paste de dinţi care conţine complex de staniu (Blend-a-med All In One), o substanţă cu efect antibacterian puternic, ajută la purificarea cavităţii bucale, combate bacteriile şi limitează apariţia gingivitei. Acţiunea acestui produs este progresivă, durând câteva ore.

  1. Pastele puţin abrazive, alegerea celor pentru sensibilitate dentară

Sensibilitatea dentară se manifestă prin dureri scurte, dar violente, provocate de contactul dintelui cu produse reci, calde, alimente dulci, acide sau chiar cu ocazia periajului. Nu se moşteneşte genetic, ci este consecinţa degradării coletului dentar. Gingiile se retrag, dezgolind baza dintelui.

Contactul cu alimentele se face traversând dentina spre nervul dintelui, de unde apare durerea. Soluţia o reprezintă folosirea unui gel sau a unei paste de dinţi foarte puţin abrazive, care poate conţine fluorinol sau permetol, care se fixează pe suprafaţa dentinei şi formează un strat protector. Complexul de staniu ajută la limitarea proliferării bacteriilor şi acţionează mult timp după periaj.

  1. Pastele care conţin calciu întăresc smalţul

Odată cu trecerea timpului, smalţul care acoperă dinţii se uzează, se subţiază şi este afectat de demineralizare ca urmare a secreţiei insuficiente de salivă care irigă dinţii şi le furnizează calciu. Mai mult, gingiile se retrag de pe dinţi, acesţia se colorează progresiv şi îşi pierd strălucirea.

Riscul apariţiei cariilor şi a problemelor gingivale creşte în cazul unei secreţii reduse de salivă, deoarece aceasta conţine substanţe antibacteriene.

Pentru a limita acest proces, se impune utilizarea unei paste de dinţi pe bază de peroxid de calciu, care remineralizează şi întăreşte smalţul dinţilor, eliminând totodată bacteriile responsabile de apariţia plăcii dentare.

Această moleculă are deopotrivă efect de albire şi atenuează colorarea suprefeţei dentare. Pentru o mai bună eficienţă, încercaţi să păstraţi pentru câteva secunde pasta de dinţi în gură înainte de a vă clăti.

  1. Pastele cu bicarbonat elimină petele de pe dinţi

Perfect adevărat. Pastele de dinţi cu bicarbonat ajută la albirea superficială a dinţilor, ştergând petele de pe suprafaţa acestora. Ele nu realizează o albire definitivă a dinţilor, aşa cum se obţine în urma tratamentelor de albire.

Este ideală folosirea unor astfel de produse dimineaţa, după consumarea cafelei, deoarece înlătură foarte bine urmele maronii lăsate de obicei de populara băutură.

  1. Pastele cu fluor, la recomandarea medicului

Fluorul este un mineral ce ajută la consolidarea smalţului dentar şi la prevenirea cariilor. Poate fi folosit, la recomandarea medicului, atât în aplicaţii externe, sub formă de pastă de dinţi îmbogăţită cu fluor, cât şi intern, sub formă de comprimate sau sare fluorizată. Se găseşte în cantităţi variabile şi în alimente ori apa de băut. Asigurarea unei doze ideale zilnice de fluor (0,05 mg/kg) poate ajuta la prevenirea cariilor.

Atenţie însă, supradozarea poate duce la apariţia fluorozei, afecţiune ce se manifestă prin prezenţa ireversibilă pe suprafaţa dinţilor a unor pete albicioase. Suplimentarea cu acest mineral se recomandă copiilor mici, până la 2 ani, care nu au altă sursa de fluor. Între 2 şi 12 ani, prescripţia de fluor ca medicament se face în funcţie de obiceiurile familiale privind alimentaţia şi de igiena dentară adoptată.

După 12 ani, perioada de mineralizare a dinţilor temporari este definitivă şi eventualitatea unei suplimentări, în afara cantităţilor conţinute de pasta de dinţi, nu mai este oportună.